EFECT

SUBVISIBLE US

Este timpul să recunoaștem rolul esențial pe care îl joacă microbii în viața noastră. Ei ne-au modelat trecutul, iar felul în care îi tratăm ne va configura viitorul în moduri pe care de-abia începem să le înțelegem.

Ceea ce mâncăm ne alimentează microbiomul – genomul tuturor microbilor noștri, compus din nu mai puțin de 100 de trilioane de microbi, majoritatea acestora trăind în tractul digestiv. Iar modul în care microbiomul transformă ceea ce mâncăm ne poate menține sănătoși sau, inclusiv, poate fi responsabil de modificările chimice care se întâmplă în creierul nostru. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un principiu al oglinzilor reinterpretat. Pentru că în acest caz, ce e jos (în intestin) se reflectă sus (în funcțiile cerebrale). Suntem ceea ce gândim, dar și ceea ce respirăm, bem și mâncăm. 

Cu toții suntem organisme populate de bacterii, arhee, protiști și viruși și putem fi chiar purtători de organisme mai mari, cum sunt viermii și ciupercile. Drumul științific se prefigurează lung și interesant, pe măsură ce unii cercetători încep să dezvăluie viețile secrete și efectele complexe ale microbilor asupra dezvoltării, comportamentului și evoluției gazdelor lor.

Un proiect MODULAB:

Arborele vietii

Ne îngemănăm cu milioane de specii. Dar cât de mult avem dintr-un urs marsupial și cât dintr-o amibă? 

Înţelegerea modului prin care milioanele de specii de pe Pământ sunt înrudite între ele îi ajută pe oamenii de ştiinţă să descopere noi medicamente, să obţină recolte agricole mai bogate, să crească efectivele de animale şi să înţeleagă originea şi modul de răspândire pentru unele boli infecţioase precum HIV, Ebola sau gripă.

De-a lungul timpului, oamenii de știință au folosit secvențe genetice și date morfologice pentru a construi zeci de mii de copaci evolutivi care descriu istoria evoluției animalelor, plantelor și microbilor, unii dintre aceştia cuprinzând chiar şi 100.000 de specii. De data aceasta, datele obţinute de oamenii de ştiinţă au fost utilizate pentru realizarea unui singur arbore genealogic care să conţină toate speciile cunoscute în prezent. Rezultatul final reprezintă o resursă digitală care este disponibilă online, în mod gratuit, pentru oricine doreşte să o utilizeze sau să o editeze, un fel de „Wikipedia” pentru arborii genealogici, care ne ajută să înțelegem mai bine viața pe Pământ și cum totul este interconectat.

Om sau microb?

Aceasta-i întrebarea. Microbiomul uman este, de fapt, o comunitate complexă de microorganisme care trăiesc pe și în interiorul corpului nostru. Fiecare dintre noi are un micrbiom unic. Gemenii identici, ale căror gene sunt similare în proporție de 99,5%, împart aceiași microbiomi intestinali într-o proporție mult mai mică – doar 20%. 

De altfel, relația dintre noi și microbiomul nostru este atât de strânsă, încât ne putem gândi la corpul uman ca la un superorganism format din celule umane și microbiene. La fel ca restul organelor, microbiomul nostru îndeplinește funcții specifice, cum ar fi digestia, menținerea unui echilibru sănătos al pielii, educarea sistemului nostru imunitar și sinteza anumitor vitamine. De fapt, dacă ne-am putea cântări bacteriile și alți microbi, am obține o greutate aproximativă de două kilograme. Acest lucru ar face din microbiom al doilea cel mai mare organ după pielea noastră. 

La un nivel mai profund, putem încerca o paralelă îndrăzneață între Trinitate și sinele uman compus, la rândul său, la nivel biologic, dintr-un sistem imunitar, un creier și un genom. Dacă în urmă cu câteva decenii, savanții se raportau la acestea trei în mod separat, în lumina descoperirilor recente, ele par să funcționeze mai degrabă ca un tot unitar. E o schimbare de paradigmă care integrează non-sinele (microbii) în sine (omul), topind granița dintre exterior și interior, dintre lumea microscopică și cea macroscopică. Putem regândi felul în care ne raportăm la propriul corp, din această perspectivă indiscernabilă între cele două universuri vii? Aceasta este marea provocare.

ROGAN BROWN (FR)

Focar (Outbreak)

Lucrarea Outbreak a durat patru luni pentru a fi tăiată și construită. A fost inspirată de o întâlnire cu un grup de microbiologi care plănuiau un nou centru de expoziții axat pe microbiomul uman – vasta colonie de bacterii care trăiește în și pe corpurile noastre. Am vrut să creez o lucrare care să ne examineze temerile legate de lumea microbiologică, așa că dintr-unul din vasele Petri a izbucnit un grup de microbi, debordând de o energie feroce, incontrolabilă.

“Alegerea mea de a tăia hârtia ca mod de a explora felul în care percepem natura este bazată pe accesibilitatea și simplitatea ei ca mediu de expresie. Transformarea unui material banal, cotidian, în ceva extraordinar din punct de vedere vizual scoate în evidență schimbările radicale de viziune asupra lumii noastre familiare, la care ne supune știința.”

Rogan Brown deține un master în studii culturale de la Colegiul Queen Mary și Westfield, Universitatea din Londra. El își împarte timpul între Londra, unde practica sa este centrată și studioul său din munții sălbatici ai Parcului național Cevennes din sudul Franței, unde își găsește inspirație și creează. Rogan Brown este un artist sculptural care folosește un material unic: hârtia. Deși poate părea un mediu deosebit de fragil pentru un sculptor, este de fapt perfect pentru subiectul artei sale botanice. Aceste sculpturi de hârtie se cufundă adânc în lumea științei și naturii, explorând formele fascinante și frumoase care ne înconjoară. De la cele mai mici bacterii până la structura copacilor și altor plante, creația lui Rogan este o uniune între artă și știință, care celebrează frumusețea lumii naturale.

Saša Spačal (SI)

Mycophone_unison

“Facem parte din univers – nu există interior, nu există exterior. Nu există decât intra-acțiunea din interior și ca parte a lumii în devenirea ei. ” – Karen Barad, Venind în întâmpinarea Universului

Materia ca atare este întotdeauna definită de punctul de vedere, dar ce se întâmplă dacă corpul privitorului nu mai este doar unul? Comunitățile ecologice de microorganisme, cum ar fi bacteriile, ciupercile și archaea (arheele) care constituie microbiomul corpurilor umane indică pluralitatea corpului uman care nu mai poate fi văzută ca unul, ci ca mai multe, ca multiple.  Mycophone_unison servește drept instrument de navigare. O hartă sonoră a intra-acțiunii între cei trei microbiomi ai corpurilor autorilor și privitorul. Prin apăsarea amprentei, privitorul trimite un semnal către microbiomi care răspund printr-un sunet de unison. Multiplicitățile autorilor sunt auzite ca unul pentru un scurt moment în aici și acum.

Saša Spačal este un artist post-media care lucrează la intersecția sistemelor de cercetare, viață, artă contemporană și lucrări sonore. Creația ei se concentrează în primul rând asupra condiției post-umane, unde ființele umane există și acționează ca unul dintre numeroasele elemente ale ecosistemului și nu ca suverani.Prin urmare, abandonarea sistemului cartezian de clasificare și acceptarea faptului că domeniul tehnologiei s-a extins nu numai de la hardware la software, dar, de asemenea, la wetware care rezultă în fenomene hibride înscrise în logica mecanică, digitală și organică.

Unic

Un singur gram de sol agricol poate conține în mod obișnuit peste 10.000 de specii. În mod similar, știm că aproape 100 de trilioane de celule bacteriene alcătuiesc microbiomul uman. Acești microbi nu numai că ajută procesul digestiv și nutriția gazdei lor, ci reprezintă și o extensie a sistemului imunitar al acesteia. 

Privind dincolo de noi înșine, microbii se găsesc în scoarța Pământului, în atmosfera planetei și în adâncimea oceanelor și a calotelor glaciare. În total, numărul estimat de celule microbiene de pe Pământ planează în jurul unui nonilion, număr care depășește cu mult imaginația și chiar numărul estimat de stele din Univers.

Dar lucrul cu adevărat fascinant este că fiecare microbiom în parte este unic. Este ca o amprentă personală pe care, de data asta, o regăsim la interior. Un fel de a doua noastră piele. 

Mulțumiri:

Yoko Shimizu (AU)

Cycles of Life

În seria de instalații Cycles of Life, celulele și microorganismele cresc în colonii colorate, creând diferite forme ca un grup. Coloniile apar, se extind și mor în ciclul continuu al vieții. Odată ce începe proliferarea, materialele vii sunt libere de controlul nostru și se extind în mod natural, evoluând uneori în forme dincolo de imaginația noastră. În această instalație observăm conceptul de viață și societate în lumea microscopică cultivată în fiecare vas Petri.

Artist și cercetător la Ars Electronica Futurelab, Yoko Shimizu este specializată în biologie și chimie. Ea dezvoltă și expune metode și instalații care combină știința și arta și colaborează cu diverse companii, organizații guvernamentale, muzee și universități din întreaga lume.

FLORIAMA CÂNDEA (RO)

Contaminare

Contaminare este un simulacru vizual al unor procese organice care explorează relația dintre biodiversitate și identitate. În același timp, dezvăluie modalități prin care ne structurăm înțelegerea vizuală a speciilor și clasificările acestora. Prin asamblaje de materii care aparțin mai multor specii, lucrarea deconspiră relația de interconexiune dintre componente vii (umane, non-umane) și obiecte. În contextul izolării sociale pe care o experimentăm cu toții în această perioadă, obiectele  din proiectul Contaminare  ne reamintesc că nu putem fi, de fapt, izolați de microbiomul nostru, de această comunitate ecologică formată din microorganisme (bacterii virusuri, fungi) cu care, literalmente, împărțim atât spațiul corpului nostru, cât și mediul înconjurător. 

Floriama Cândea, artistă multidisciplinară din România, lucrează cu materia vie, ilustrând caracterul provizoriu al granițelor dintre entități, organisme, specii. Floriama folosește estetica imaginii științifice – scheme de clasificare vizuală, macro fotografie (modificată) – și alte instrumente de cercetare științifică pe care le convertește în practici artistice.

ANNA DUMITRIU & ALEX MAY (UK)

Susceptibil

Susceptibil este o lucrare digitală interactivă, bazată pe cercetări de ultimă generație generate de CRyPTIC, un consorțiu internațional condus de Universitatea din Oxford. Cercetările CRyPTIC au analizat mii de imagini ale bacteriilor tuberculoase care cresc în prezența diferitelor antibiotice. Cercetătorii au combinat apoi aceste date cu informații despre întreaga secvență a genomului acelor bacterii, pentru a prezice, pentru prima dată, care dintre cele patru medicamente antibiotice de primă linie (izoniazidă, rifampicină, etambutol sau pirazinamidă) va fi eficient în tratarea unui pacient cu tuberculoză, pe baza secvenței ADN a bacteriilor care le infectează. 

Artista Anna Dumitriu din Marea Britanie lucrează cu BioArtă, sculptură, instalații și suporturi digitale pentru a explora relația noastră cu bolile infecțioase, biologia sintetică și robotică. Alex May, artist britanic,  creează tehnologii digitale în scopul de a forța granițele umane fizice și emoționale la nivel personal și social într-o lume hiperconectată, mediată de software, instabilă din punct de vedere politic și ecologic.

ANNA DUMITRIU & ALEX MAY (UK)

Archaeabot: A Post Singularity and Post Climate Change Life-form

ArchaeaBot: A Post Climate Change, Post Singularity Life-form ia forma unei instalații robotice subacvatice care explorează ce ar putea însemna „viața” într-un viitor postsingularitate, ulterior schimbărilor climatice. Proiectul se bazează pe cele mai recente cercetări despre arhee, microorganisme antice considerate a fi unul dintre cele trei domenii ale vieții, alături de bacteria și eucaria. Arheele sunt considerate a fi cele mai vechi forme de viață de pe Pământ și au evoluat inițial în apropierea izvoarelor termale fierbinți, pe când planeta era încă în curs de răcire. Unele specii sunt foarte tolerante la acid, se hrănesc cu metan sau pot trăi fără oxigen. Ca atare, s-ar potrivi perfect într-un mediu fierbinte, poluat, brăzdat de ploi acide, pe care oamenii, din nefericire, sunt în curs de a-l crea. 

Arheele sunt creaturi simple, cu un control redus asupra cozilor care le ajută să înoate și să se hrănească. Dar acest ArchaeaBot biomimetic are o rețea neuronală artificială inteligentă și folosește învățarea automată pentru a colecta date și a evolua. Poate că în viitor va fi gazda perfectă pentru ca mințile umane tehnopozitiviste să își încarce conștiința și să trăiască, întruchipate, în interiorul speciei „ultime”, așteptând sfârșitul lumii așa cum o cunoaștem noi.

Sustenabilitate

Ca într-o economie neproductivă, aproape falimentară, consumăm mai mult decât ne permitem. Cerem Planetei Pământ resurse naturale „pe datorie”. Suntem, din această perspectivă, o specie intruzivă și distructivă, atât pentru planeta care ne găzduiește, cât și pentru celelalte specii. Într-un univers microcelular, probabil noi am fi microbii răi. Pentru a echilibra balanța, ar trebui să dăm înapoi naturii exact atât cât luăm. 

Suntem departe de acest deziderat, dacă privim spre cifre. Și ce e mai grav, este că acest comportament se întoarce împotriva noastră, întocmai ca un bumerang.  Pentru că lumea noastră este guvernată de microbiomi – centura de protecție a întregii planete, cu rol în protejarea tuturor ecosistemelor. Distrugând planeta, ne distrugem pe noi înșine. 

„Consumatorul european de fructe de mare și pește ingerează, în medie, 11.000 de microplastice pe an”, spune Lucy Siegle în cartea Turning the Tide on Plastic Waste. Este momentul să conștientizăm ce mâncăm, ce creăm, ce purtăm. De unde vin, de exemplu, materialele pe care le purtăm și unde se duc atunci când nu mai avem nevoie de ele. Să înțelegem că cea mai sustenabilă alegere este o haină reutilizată sau al cărei ciclu de viață a fost prelungit.

MANDY BARKER (UK)

In derivă / Beyond Drifting

Seria Beyond Drifting: Imperfectly Known Animals prezintă noi „specimene” create din reziduuri recuperate și servește ca o metaforă a omniprezenței plasticului și a antropocenului, încapsulând în miniatură problema mult mai mare a unei lumi imperfecte. Mișcările obiectelor din plastic, înregistrate pe cameră timp de câteva secunde, imită mișcarea planctonului și evocă studii științifice din trecut, atunci când microbiologia era la început iar plasticul încă nu exista. Pentru fiecare specimen s-au conceput nume științifice noi, după origini latine, adăugându-se, în mod ascuns, cuvântul „plastic” în titulatură. 

Mandy Barker este o fotografă multipremiată, a cărei creație s-a bucurat de recunoaștere globală. Mandy lucrează cu oamenii de știință și își propune să sporească gradul de conștientizare cu privire la poluarea cu plastic din oceanele lumii, să sublinieze efectele nocive asupra vieții marine și asupra noastră și să determine, în cele din urmă, privitorul, să ia măsuri. Barker a fost selectată pentru Premiul Prix Pictet și a primit bursa National Geographic Society pentru cercetare și explorare în 2018. Creația sa a fost expusă în peste 40 de țări și în publicații precum TIME, TSmithsonian, The New Scientist, The British Journal of Photography, Wired samd.

„Scopul creației mele este să mă angajez și să stimulez un răspuns emoțional în privitor, combinând o contradicție între atracția estetică inițială și mesajul ulterior de conștientizare. Procesul de cercetare este o parte vitală a dezvoltării mele, deoarece imaginile pe care le realizez sunt pe baza faptelor științifice, esențiale pentru integritatea lucrărilor mele. Impactul plasticului marin este un domeniu pe care l-am documentat de mai bine de 10 ani și mă angajez să urmăresc prin interpretare vizuală și, în colaborare cu știința, sper că va duce în cele din urmă la o acțiune pozitivă în abordarea acestei probleme ecologice în creștere, care este în prezent de interes global “. – Mandy Barker

SHAHAR LIVNE (NL)

Metamorphism

Metamorphism este un proiect continuu de cercetare și proiectare care speculează asupra unui viitor în care deșeurile din plastic vor continua să pătrundă în suprafața Pământului și în sistemele sale naturale. Într-o bună zi, acestea s-ar putea amesteca cu materia naturală pentru a deveni o resursă cu totul nouă, care poate fi ulterior extrasă.  

Într-o anumită măsură, acest scenariu este deja viabil. În 2014, cercetătorii au descoperit roci pe plajele din Hawaii care erau formate atât din nisip, cât și din deșeuri plastice. Au denumit aceste noi formațiuni de rocă plastiglomerate. 

Shahar Livne este un designer născut în Israel, care trăiește în Eindhoven, Olanda. A fost fascinată dintotdeauna de natură, biologie, știință, interes care s-a transformat într-un mod intuitiv de experimentare a materialelor, dezvoltat în timpul studiilor de licență la Academia de Design Eindhoven.

NOUD SLEUMER (NL)

(Im)material Telephone

(Im) material Telephone este un proiect de cercetare pe termen lung care are ca scop investigarea valorii smartphone-urilor expirate prin observarea succesiunii obiceiurilor, rutinelor și acțiunilor legate de felul în care aceste device-uri sunt utilizate. Smartphone-ul este mai mult decât un dispozitiv de comunicație: este un instrument personalizat care permite conexiunea, individualismul și eficiența. Anulează restricțiile de loc și timp, făcându-ne independenți de mediul nostru fizic, creând un loc de joacă imaterial din informațiile noastre cele mai private – un flux de date cu valori extrem de personale.

Cu toate acestea, rolul smartphone-ului nu poate fi separat de forma sa concretă. În momentul în care un smartphone se sparge, acesta se transformă dintr-un dispozitiv personalizat într-un obiect fără funcție. Din perspectiva utilizatorului, smartphone-ul spart pare să-și fi pierdut toată valoarea, dar, din perspectiva sistemului global de producție, acest artefact conține încă 42 de materiale prețioase.

Noud Sleumer este un designer conceptual care își asumă rolul de a critica „actul de a face”. În cadrul proiectelor sale explorative, accentul cade asupra metodelor de deconstrucție și simplificare. Simplitatea este instrumentul care stă la baza acestor abordări și îi permite lui Sleumer să creeze noi terenuri de joacă ale creativității, în care să putem reexamina colectiv relația noastră cu materia creată de om.

LUISA BALABAN (UK)

Nostalgae

Industria de modă și de fast-fashion este a treia cea mai poluantă și extractivă la nivel global, cu provocări majore în termen de sustenabilitate. Microalgele sunt organisme care, în mod natural, atunci când se dezvoltă, purifică apa și eliberează oxigen. Le găsim în mările și oceanele planetare. Ele asigură între 50% și 70% din oxigen la nivel global. 

Nostalgae folosește noi pigmenti, extrasi din microalge și printate pe materiale de proveniență locală, pentru a dezvolta produse cu amprentă de carbon redusă și cu impact neutru asupra apelor utilizate pentru procesul de printare. În cadrul expoziției sunt prezentate doua exemple de printare cu microalge ‘Spirulina Platensis’  dar si cu primul pigment negru la nivel global derivat din microalge, din partea LivingInk Tehnologies Colorado, US.

Luisa Balaban este o artistă româncă stabilită în Londra. Este fondatoarea Nostalgae și consultant în sustentabilitatea confecțiilor și textilelor, ajutând clienții să dezvolte și implementeze strategii de sustenabilitate și economie circulară

Mulțumiri pentru biomasa liofilizată oferită de: Dr. Claudio Fuentes Grunewald, Centre for Sustainable Aquatic Research, Swansea University, UK. 

Mulțumiri Living Ink Technologies. Acest pigment este derivat din microalge care absorb dioxidul de carbon din atmosfera iar în procesul de creștere emit oxigen. 

FERMENTING CULTURES

Eveniment invitat, Ceainăria Demmers

Un proiect marca Modulab care deschide discuția despre fermentație, un proces microbiologic condus de microorganisme (drojdii, bacterii și uneori mucegaiuri) bune sau rele, unde rezultatul său depinde de tipul de microorganism care s-a dezvoltat. Pentru o perspectiva detaliată asupra proceselor naturale de fermentație din industria alimentară accesați website-ul proiectului: